Poate vă veți întreba de ce-am ales pe itinerariul rubricii, România merită văzută, acest popas la Sarmizegetusa! Răspunsul e unul personal și simplu în același timp. Este acela de-a reaminti originile poporului în sânul căruia ne-am născut; neam a cărui naștere iși are rădăcinile puternice, înfipte adânc în istoria omenirii.
De accea, vă invit la o plimbare! Să facem o călătorie cu pași mari printre secole! Și obosiți fiind de drumul câtorva zeci de secole , haideți să poposim la umbra cetății de pe Dealul Gradiștea!
Sarmizegetusa Regia, căci așa se numește cetatea sau ”Sarmizegetusa cea regească”, a fost capitala Daciei preromane. Este situată în satul Grădiștea Muncelului, județul Hunedoara ( fig. 1).
Nu se cunoaște pronunțarea din limba dacică în mod cert și nici sensul cuvântului. O ipoteza plauzibilă spune că numele este compus din două elemente de bază având înțelesul de „Cetatea de pe stâncă”, „Cetatea înaltă”, „Cetate de palisade (construită) pe înălțime (sau stâncă).
Cetatea de pe Dealul Grădiștea este cea mai mare dintre fortificațiile dacice. Aflată pe vârful unei stânci la 1.200 de metri înălțime, fortăreața a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munții Orăștiei și cuprindea șase citadele. Fortăreața, un patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră, a fost construită pe cinci terase, pe o suprafață de aproximativ 30.000 m²(fig.2). Sarmizegetusa conținea de asemenea o zonă sacră. Printre cele mai importante și mari sanctuare circulare dacice se află și Calendarul Circular(fig 3).
Zidul cetății avea 3 m grosime și o înălțime de aproximativ 4 – 5 m în momentul finalizării construcției lui. Deoarece zidul care îngrădește o suprafață de circa 3 ha este construit în așa fel încât respectă marginile înălțimii, cetatea are o configurație mai neobișnuită, de hexagon cu laturile inegale. În apropiere, spre vest, se află, pe o suprafață de 3 km, o întinsă așezare civilă, în care se observă foarte multe locuințe, ateliere, magazii, hambare, rezervoare de apă. La 100 de metri spre est, în dreptul porții cetății, din același punct cardinal, se află sanctuarele, care au forme și mărimi variate. Sanctuarele erau situate pe o terasă, care fusese legată de poarta amintită anterior printr-un drum pavat.
Nu se știe dacă erau șapte sau opt sanctuare patrulatere, deoarece ele au fost distruse de romani în timpul ostilităților și nu se poate aprecia dacă era un singur sanctuar mare sau două mai mici construite foarte aproape. Sanctuarele circulare sunt doar două . Se remarcă și pavajul de andezit sub forma unui soare cu razele compuse din segmente de cerc.
Civilii locuiau pe lângă fortăreață, pe terasele construite în josul muntelui. Nobilimea dacică avea apă în rezidențele lor, adusă prin țevi ceramice. Inventarul arheologic găsit la sit dovedește că Societatea Dacică avea un standard înalt de viață. Capitala Daciei a atins apogeul sub Decebal, regele dac înfrânt de Imperiul Roman in timpul domniei împăratului Traian .
După înfrângerea dacilor, cuceritorii au stabilit o garnizoană militară acolo și au început să dărâme cetatea. Noua capitală romană, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost construită la o distanță de 40 km de Sarmizegetusa Regia. Împăratul Hadrian, voia ca noua capitală construită de Traian să fie percepută ca o continuatoare a celei dacice, de aceea i-a și adăugat numele de Sarmizegetusa. Astăzi, pe locul Ulpiei Traiana Sarmizegetusa se află localitatea Sarmizegetusa, din județul Hunedoara.
Acestea fiind spuse, vă mulțumesc pentru atenția acordată, sper să fi fost destul de concis și în același timp, suficient de atent în a vă aprinde curiozitatea nu doar de-a vă interesa in detaliu cu privire la locul prezentat, dar, de ce nu, chiar de-a vizita aceste locuri pline de ”viața” strămoșilor noștri, dacii!
Vasile Șimon
