Pentru cine nu-și mai aduce aminte, Badea Cârțan s-a născut în anul 1848,Sibiu(Transilvania).A fost un om simplu;după statutul social,un țăran dar în același timp, un patriot al vremii sale.
Acesta, la finalul sec XIX, din dorința de cunoaștere a propriei identități, străbate pe jos,drumul de la Sibiu(România) la Roma(Italia).Azi, același drum, facut cu mașina are între 1750 și 1900 km cca. Dar ”Badea”era convins de drumul său, dorind să vadă Columna lui Traian, mărturia seculară a identității poporului român, a latinității sale!
Deși originar din Transilvania, care în timpul acela se găsea sub puterea Imperiului Habsburgic, trece munții în Țara Românească pentru a se înrola în armata lui Carol I, luptând în Războiul de Independență din 1877.
A trăit într-o perioadă în care unitatea națională era doar un deziderat!Moare în anul 1911, fără a mai apuca să vadă ziua întregirii tuturor românilor. A fost înmormântat în cimitirul de la Sinaia, pe mormântul său fiind trecute următoarele cuvinte:
„Badea Cârțan doarme aici, visând întregirea neamului său”.
La peste o sută de ani, un alt român pornește pe urmele istoriei scrise de Badea Cârțan.
Se numește Mirel Magop, este orginar din Dorohoi iar la Bologna, dintre oficialități,a fost primit de către Consulul General, domnul Eugen Șerbănescu împreună cu câțiva președinți și membri de asociații. (n.r.vezi imagine)
Domnule Mirel, cum se împacă moldovenii cu Badea Cârțan?
Se împacă foarte bine!Tocmai acțiunea în sine demonstrază ca și moldovenii il iubesc, eu fiind moldovean!
De unde ideea de-a reface traseul?
– Eu sunt un globetrotter(unul ce merge pe jos în jurul lumii).La început am fost un countrytrotter, vizitând toate orașele din România. În 2011 eram în Paris, când am realizat că se împlineau 102 doi ani de la moartea sa. Mă întorceam dintr-o călătorie în jurul Lumii și nu puteam să refac traseul, de aceea anul acesta l-am pus în desfășurare. Prin decizia de-a merge pe urmele lui Badea Cârțan, am vrut să atrag atenția asupra personalității pe care noi, ce de azi, am lasat-o în uitare. Badea Cârțan a fost un patriot de înaltă conduită. Și-a donat turma de oi soldaților din armata cui Carol I, deși era din Trasilvania, care aparținea teritorial de Austro-Ungaria, a trecut munții și s-a înrolat în armata română, partecipând la Razboiul de Independență din 1877. Daca aceste lucruri nu pot fi considerate ca acte de patriotism și eroism, atunci nu știu ce definiție se poate da patriotismului! Un alt lucru ce mi-l doresc, este readucerea lui Badea Cârțan în memoria românilor. A fost scos din manuale, și tare mi-aș dori să fie reintrodus!
Care este punctul final al călătoriei?
-Anul acesta se împlinesc 1900 de ani de la construirea Columnei lui Traian.De aceea îmi doresc ca pe 1 decembrie, când, după calculele mele, voi ajunge la Roma, să depun un pumn de țărână luată de la Sarmizegetusa, imitând gestul făcut de Badea Cârțan. Este un semn al legaturii dintre cele doua popoare, ieri, daci și romani, azi, români și italieni!
Ce impresii și ce peripeții ați avut pe durata traseului?
-Am fost confundat cu Horea, cu Iancu dar și cu Păcală! Au fost unii care mă întrebau unde mi-e ușa, iar eu le răspundeam ca ușa se deschidea automat și că n-am putut s-o iau! În general sunt mulțumit de rezultatul călătoriei mele, pentru că prin acțiunea mea, foarte multă lume a aflat de Badea Cârțan.
Un gând pentru românii din Bologna?
-Să nu vă fie frică de faptul că sunteți români și să vă iubiți înaintașii care au promovat numele României de-a lungul anilor!
vasile șimon
